La jumătatea secolului XX, femeile nu mai erau constrânse de reguli în ceea ce priveşte îmbrăcămintea, ci aveau posibilitatea de a-şi crea un stil propriu şi de a-şi exprima personalitatea prin haine.

​

Îmbrăcămintea pentru femei a cunoscut o schimbare rapidă, cu noii designeri precum Cristobal Balenciaga și Hubert de Givenchy, care perturbă silueta feminină, popularizată de Christian Dior. Imprimeurile și culorile nou apărute în trend au marcat o joacă în modă atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

​

În special în America, s-a dat frâu liber ţinutelor mai frivole: bluze cu umerii goi, talia şi şoldurile scoase în evidenţă. Se purtau fuste largi, vaporoase, adesea însoţite de o curea lată. Mănuşile din dantelă, de lungime medie sau gentuţele plic completau o ţinută de seară.

​

Silueta clepsidră a devenit noul standard de frumusețe în această decadă, iar în scopul atingerii acestui ideal, femeile au început să poarte lenjerie modelatoare. O actriță care a reprezentat idealul de frumusețe în această perioadă este Marilyn Monroe.

​

Stilul “The New Look” ,lansat în Paris deceniul trecut, a continuat să facă furori în rândul femeilor. Coco Chanel produce în paralel cu acesta costume confortabile și practice.

​

Pe măsură ce deceniul a progresat, silueta dominant feminină de până atunci, a devenit din ce în ce mai dreaptă și mai subțire, iar moda a început să caute inspirație de la noul  stil „adolescentin”. Eleganța și formalitatea de la începutul deceniului au început să scadă considerabil, mai ales în rândul persoanelor tinere.

​

Revoluționar în moda tineretului au fost pantalonii de tip jeans.